" In viata sociala, a avea ceva ca proprietate inseamna a avea dreptul de a folosi acel ceva.
Folosinta se poate referi aici la excluderea altor oameni, la consum, transfer, imprumut, schimbare, distrugere etc., astfel incat ea poate sa se manifeste in diferite grade.
Nu exista nici un motiv pentru a proteja prin lege, sub forma unui intreg indivizibil, toate aceste modalitati de folosire (de pilda, un drept de proprietate asupra pamantului nu e necesar sa se includa dreptul de a exclude publicul sau cel de a distruge pamantul; e posibil ca proprietatea asupra unei cladiri sa nu includa dreptul de a o modifica dupa bunul plac; dreptul meu de a-mi folosi bratul poate sa nu includa dreptul de a-l vinde altcuiva).
Fundamentul drepturilor individuale la proprietate este una dintre temele principale ale teoriei politice.
Printre ideile vehiculate se numara cea a lui Locke, potrivit careia avem un drept natural asupra acelor lucruri in care "am pus munca noastra"; apoi argumentul "consecintionist" potrivit caruia fara aceste drepturi situatia s-ar inrautati peste tot; de asemenea conceptia "hegeliana" dupa care numai in interiorul unui cadru al drepturilor la proprietate este posibila libertatea individuala.
Exista, de asemenea, diferente referitoare la tipul de proprietate care este in cauza: proprietatea privata asupra mijloacelor de productie a bunurilor poate fi tratata cu totul diferit de dreptul privat de a consuma bunuri ( ---> Proudhon).
Desfiintarea proprietatii private este unul din scopurile Manifestului Comunist ( ----> Marx)." (citat din volumul "dictionar de filozofie, Oxford") Citeste (daca vrei) mai multe
Rationamentul de-a fi
În loc de prefață
Cuvantului ii vine sfintenia (a lui sfintenie) tocmai din inaltul grad polisemantic pe care il are. Oricat ne straduim noi oamenii sa il ...
No hay comentarios:
Publicar un comentario